Dragoș Marian, psiholog clinician, cod atestat 25040, psihoterapeut
Publicat: 25 august 2026. Ultima revizuire: 25 august 2026
Psihodrama e o formă de psihoterapie de grup în care lucrezi punând în scenă situații din viața ta, în loc să vorbești doar despre ele. Nu e teatru. Nu joci un rol scris de altcineva. Nu ai nevoie de talent actoricesc.
E o metodă cu structură clară, în care grupul devine instrument de lucru, nu public.
De ce ai lucra altfel decât vorbind
Sunt lucruri pe care le înțelegi perfect și care nu se schimbă.
Știi de ce reacționezi așa cu mama ta. Ai formulat de zece ori de ce te blochezi înainte de o conversație dificilă. Explicația e corectă. Și nu ajută.
Se întâmplă pentru că înțelegerea și trăirea nu locuiesc în același loc.
O situație pusă în scenă, cu corpul, cu spațiul, cu o altă persoană care preia un rol, aduce în prezent ceva ce discuția ține la distanță. Nu pentru că e mai dramatic. Pentru că devine concret. Stai efectiv în fața cuiva care spune replica pe care nu voiai să o auzi, și observi ce se întâmplă în tine acum, nu în amintire.
Cum arată o întâlnire, în trei părți
Structura e stabilă, indiferent de temă.
Încălzirea. Grupul se adună și se pregătește. Exerciții scurte, uneori mișcare, uneori doar o rundă în care fiecare spune unde se află în ziua aceea.
Rolul acestei părți e dublu. Creează siguranța necesară și scoate la suprafață temele care sunt de fapt vii în grup în acel moment.
Acțiunea. Din ce a apărut la încălzire se conturează o temă. Una dintre persoane devine protagonist și lucrează pe situația ei.
Ceilalți pot fi invitați să preia roluri. Cineva important din viața protagonistului. O parte din el însuși. Uneori un obiect sau o idee.
Terapeutul conduce scena, o oprește, o reia altfel, propune un schimb de roluri. Schimbul de roluri, în care stai în locul celuilalt și vorbești din poziția lui, e miezul metodei.
Se lucrează și cu scene propuse de terapeuți, nu doar cu materialul adus de protagonist. Rolul pe care îl alegi intuitiv într-o poveste spune ceva despre tiparele tale din viața reală.
Împărtășirea. Scena se încheie și grupul revine în cerc.
Aici nu se comentează, nu se interpretează și nu se dau sfaturi. Fiecare spune ce s-a atins în el în timp ce privea sau juca.
Regula asta e esențială. Protagonistul, care tocmai s-a expus, nu primește analize despre el. Primește confirmarea că nu e singurul.
Multă lume crede că partea de acțiune vindecă. În experiența mea, împărtășirea face cel puțin la fel de mult.
De ce nu e teatru
Nu există text. Nu joci ce a scris cineva, ci ce s-a întâmplat sau ce ți-e frică să se întâmple. Nu se poate greși replica.
Nu există public. Cei care privesc nu sunt spectatori. Sunt participanți care lucrează cu ce se atinge în ei. De asta o ședință în care nu ai fost protagonist poate fi cea mai intensă pentru tine.
Nu se caută performanța. Dacă te blochezi, blocajul devine material de lucru. În teatru, blocajul e o problemă. În psihodramă, e informație.
Pentru cine funcționează
Pentru oameni care au înțeles deja mult despre ei și simt că înțelegerea nu mai produce schimbare.
Pentru cei cărora le e greu să pună în cuvinte ce trăiesc.
Pentru cine are dificultăți în relații. Un grup e locul unde tiparele relaționale apar de la sine, nu trebuie povestite.
Pentru cine vrea autocunoaștere fără o problemă anume.
Pentru profesioniștii care lucrează cu oameni și au nevoie să își vadă propriile puncte oarbe.
Pentru cine nu e, sau nu acum
Merită spus la fel de clar.
Nu e potrivit pentru cineva aflat în criză acută, care are nevoie întâi de stabilizare individuală.
Nu e potrivit imediat după o traumă recentă, când expunerea într-un grup poate face rău.
Nu e potrivit pentru cine caută sfaturi concrete și rapide.
Nu e potrivit pentru cine nu poate accepta regula confidențialității.
De asta, înainte de a intra într-un grup serios există întotdeauna o întâlnire individuală. Nu e o formalitate de înscriere. E parte din munca clinică.
Un grup format fără această filtrare nu e un grup. E o adunare de oameni care se rănesc reciproc cu cele mai bune intenții.
Regulile care fac grupul posibil
Confidențialitatea. Ce se întâmplă în grup rămâne în grup. Nu se povestește nici acasă, nici „anonimizat”. Într-un oraș de mărimea Târgu Mureșului, anonimizarea nu funcționează.
Grup închis. Din a doua întâlnire nu mai intră membri noi. Un grup deschis nu ajunge niciodată la profunzimea la care se poate lucra cu adevărat.
Prezența. Absențele repetate afectează întregul grup, nu doar persoana absentă.
Dreptul de a nu. Poți refuza un rol. Poți opri o scenă. Poți sta deoparte. Nimeni nu e împins să lucreze înainte să fie pregătit.
Ăsta e, de fapt, criteriul după care recunoști un grup condus bine.
Fără relații duble. Nu se lucrează în același grup cu persoane cu care ai o relație apropiată din afară.
Ce spun studiile
Psihodrama are o bază de cercetare mai mică decât terapiile cognitiv-comportamentale. E onest de spus.
Nu înseamnă că nu funcționează. Înseamnă că a fost mai puțin studiată cu metodologiile care produc dovezi robuste. Asta se schimbă în ultimii ani.
O meta-analiză din 2024, care a inclus doar studii controlate randomizate, a găsit efecte semnificative ale psihodramei asupra rezultatelor de sănătate mintală, atât în reducerea simptomelor cât și în promovarea stării de bine, cu mărimi de efect medii spre mari.
Limitele sunt reale și merită spuse: șapte studii incluse, 332 de participanți, toți dintr-un singur context cultural.
Concluzia pe care o susțin public: psihodrama are dovezi promițătoare, care se acumulează, și o bază clinică de o sută de ani. Nu are același volum de evidență ca terapia cognitiv-comportamentală pentru anxietate. Nu voi pretinde asta.
Ce urmează
În septembrie 2026 pornește un grup închis de autocunoaștere și psihoterapie prin psihodramă, la cabinetul din Piața Unirii nr. 1, Târgu Mureș. Îl conduc împreună cu Robert Moisii.
Detaliile complete, calendarul și condițiile de participare sunt pe pagina grupului.
Dacă nu ești sigur că e pentru tine, exact la asta răspunde întâlnirea individuală de dinainte.
Referințe
- Wang X, Ding R, Luo R. Effectiveness of psychodrama on mental health outcomes based on Chinese samples: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled studies. Camb Prisms Glob Ment Health. 2024;11. doi:10.1017/gmh.2024.89
- Moreno JL. Psychodrama, Volume 1. Beacon House; 1946.